La mijlocul secolului trecut, Augustin Coteţ a fost condamnat de statul comunist la ani grei de puşcărie, fiind trimis la muncă forţată în Balta Mare a Brăilei. La fel ca mulţi alţi deţinuţi politici, acesta a fost închis pe nedrept, pentru fapte închipuite. Cu toate că a prestat acea muncă, ea nu îi este recunoscută azi decât pe hârtie, pentru că ea nu influenţează cuantumul pensiei primite. Umilit de comunişti, Augustin Coteţ nu este mai bine tratat nici de urmaşii acestora.

Augustin Coteţ, un fost deţinut politic, este unul dintre cei care a suferit în timpul regimului comunist, fiind condamnat pe nedrept şi trimis în Balta Mare a Brăilei. Aici a muncit la tăiat stuf, timp de mai mulţi ani, însă acea perioadă nu îi este recunoscută acum, când ar fi trebuit să beneficieze de un ban în plus, la pensie. Astăzi el continuă să fie nedreptăţit de statul român şi în privinţa anilor lucraţi pentru Cooperativa Agricolă de Produţie Recea, în cadrul căreia a muncit şapte ani, alături de soţia sa. În actele prezente în arhivele CAP-ului, apare doar soţia sa, cea îndreptăţită să primească o pensie. Însă nici aceasta nu beneficiază de vreun leu de pe urma anilor lucraţi. Reprezentanţii Casei Judeţene de Pensii Maramureş i-au solicitat acte care să dovedească faptul că el şi soţia sa au muncit în cadrul Cooperativei Agricole. Numai că arhiva prezentă la Primăria Recea este şubrezită de vreme. Din totatul celor şapte ani, s-au găsit abia… trei luni, în care pe statul de plată figurează soţii Coteţ. Cât despre ceilalţi… primarul Octavian Pavel se rezumă doar la a ridica din umeri. „Dacă atâta avem… atâta putem pune la dispoziţia solicitanţilor” spune primarul. Iar omul este pus pe drumuri, pentru a-şi primi drepturile.

Arhiva… lipsă la inventar

Cât despre acte, autorităţile preferă să se disculpe reciproc. „De la Primărie, mi-au emis o hârtie, cu care m-am dus la Casa de Pensii. De acolo, mi-au spus că nu este suficientă şi că mai trebuie să aduc ceva, că nu e relevantă hârtia. M-am dus înapoi la Primărie, unde secretarul a zis că nu are ce să-mi dea altceva, pentru că nu se regăsesc în arhivă acte care dovedească faptul că s-a plătit CAS. Şi că o să-mi facă doar o copie după ce am primit până acum, că nu au altceva. Din cei şapte ani pe care i-am lucrat, în acte apar doar trei luni. Iar pentru două dintre acestea reiese că s-a plătit contribuţia respectivă. Cei de la Primărie, în încercarea de a justifica faptul că nu mai au hârtiile în arhivă, spun că celelalte acte s-au trimis la Casa de Pensii. Mă tot poartă dintr-o parte, într-alta, de parcă eu trebuie să justific faptul că am lucrat. Am muncit şapte ani, trecuţi pe numele soţiei, iar acum suntem lăsat pe dinafară”, a afirmat Augustin Coteţ. Am consultat actele existente la Primăria Recea. Foarte ciudat este faptul că familia Coteţ apare în registre, însă în ceea ce priveşte contribuţia la CAS, statistica existentă apare doar pentru trei luni. Când, ba apare, ba nu apare faptul că s-a plătit. În altă ordine de idei, dacă nu a existat un contract de muncă, atunci ar fi trebuit să se fi perceput anumite cote, în baza cărora soţii Coteţ au fost remuneraţi. Ori nici acestea nu apar în acte. Aşa că, până autorităţile vor da de capăt cu actele Augustin Coteţ este hotărât să de în judecată pe cei care se rezumă doar la a ridica din umeri, în faţa solicitărilor sale. 

“O să dau în judecată atât Casa Judeţeană de Pensii, cât şi Primăria Recea. Îmi voi angaja un avocat diferit pentru fiecare proces. Sunt hotărât să merg până la capăt.”