pic
Privind la ce a lasat in urma Cristian Anghel la Primaria Baia Mare, nici nu stii ce sa faci. Sa-l apreciezi ca a stiut sa mentina un echilibru in institutie, care dupa sentinta de la Cluj s-a transformat intr-un haos fara precedent? Sau sa-l critici pentru faptul ca nu a stiut sa se desprinda de postura epicentrica in care a taiat cu zambetul pe buze orice aripa ce a incercat sa zboare mai sus de usa coliviei, iar acum vidul de autoritate resimtit la nivelul administratiei locale ameninta cu nulitateaorice act emis? Iar daca am ajuns ca hotararile de Consiliu Local sa se ia la presiunea le...
pic
Cianura poate ajunge in organism prin caile respiratorii, prin piele sau prin inghitire. Contactul cu apa sau aerul contaminate cu cianura este extrem de periculos. Daca aceasta otrava este inspirata, atunci caile respiratorii sunt arse. Doza mortala pentru om este de 1 mg CN/kg greutate corporala. Doar 0,03 mg CN/l apa reprezinta doza mortala pentru pestii sensibili, altii putand tolera pana la 0,2 mg/l. La concentratii de peste 3 mg CN/l, un rau este mort. Cianura inhiba respiratia, altereaza transportul de oxigen la nivel celular si catre creier, presiunea sanguina descreste. Cianura...
pic
Saptamana trecuta, Cosmin Daraban a venit cu o idee interesanta. Aceea de a promova blogurile regionale si de a merge, in acelasi timp, si pe o publicitate on-line prin reteaua creata. Ideea este simpla si tocmai de aceea are sanse de reusita. Fiecare blogger interesat de promovare are la dispozitie un numar de maxim 5 bannere pe care le poate promova pe toate celelalte bloguri inscrise in aceasta retea care se creaza. La randul sau, va promova blogurile inscrise. Pe langa bannerele care fac trimitere la bloguri, cei inscrisi pot promova alte site-uri, facand publicitate. Cine stie, poate iese...
pic
Cam asa am aratat noi la protest. ...
pic
Ultimele 24 de ore din viata Mantuitorului au fost marcate de tensiunea evenimentelor care aveau sa se intample in Vinerea Mare, care la evrei a coincis cu data de 14 nisan. Inca din seara zilei de joi, Isus s-a pregatit pentru momentul crucificarii Sale. “Seara, Isus a sezut la masa cu cei 12 ucenici ai Sai”, Matei 26, versetul 20. Dupa Cina cea de Taina, Domnul si Apostolii Sai au trecut Valea Chedron si s-au dus, ca de obicei, pe Muntele Maslinilor, unde era o gradina numita Ghetimani (cuvant care inseamna presa de ulei). Iuda nu era cu ei, pentru ca la Cina, cand Isus i-a int...
Jun

20

Posted by Admin on uncategorized

pentru-voi-sau-pentru-ei

DOSAR. O profesoara, fosta responsabila in Maramures de programul Laptele si Cornul, din care a fost ejectata din cauza pasarii unei parti din comanda judeteana catre sotul ei, care detinea la acea vreme o flota auto compusa dintr-o Dacia papuc, a fost “retrogradata” in functia de director al unui serviciu public din subordinea Consiliului Judetean (CJ) Maramures. Anual, din bugetul public se aloca pentru activitatea acestui serviciu cateva miliarde lei vechi. Banii ar trebui folositi pentru ajutorarea persoanelor defavorizate, insa serviciul a ajuns sa functioneze dupa principiul unui SRL, care ii da posibilitatea directorului sa castige, oficial, peste 2.100 de euro pe luna, parte din acesti bani fiind oferiti chiar de CJ Maramures.

Pentru Voi. Centrul Judetean de Informare, Consiliere si Formare Profesionala „Pentru Voi” (denumire care, din lipsa de inspiratie, a fost copiata dupa cea a unei fundatii timisorene) s-a infiintat in 30 iunie 2005, printr-o Hotarare a CJ Maramures, ca serviciu public cu personalitate juridica.

Acest nou organism a aparut prin schimbarea denumirii Centrului de de Informare, Consiliere si Formare Profesionala pentru Tineri Dezavantajati si a fost introdus sub pulpana CJ Maramures, care il finanteaza anual cu cateva miliarde lei vechi – anul trecut, cu aproximativ 5 miliarde lei.

Ce face acest Centru pentru a justifica modul de cheltuire a unor sume din bugetul public al judetului? Desi ar trebui sa organizeze cursuri de formare profesionala gratuite pentru persoane cu dizabilitati, tineri care provin din formele institutionalizate de protectie etc., in 2008, doar 10% dintre cei consiliati au facut parte din aceste categorii defavorizate, sustin surse din interior.

Bugetul. Desi in regulamentul de infiintare este specificat ca finantarea Centrului se realizeaza din venituri proprii si subventii alocate din bugetul propriu al CJ Maramures, in fapt, acesta este dependent financiar de bugetul public al judetului. Pentru argumentare, in mai putin de trei ani, a ajuns sa aiba nevoie de un buget anual de 5 miliarde lei vechi, buget alocat in 2008 din fondurile publice. In acest an, in 26 martie, la disiparea bugetului pe 2009 aflat la dispozitia CJ Maramures, Centrului „Pentru Voi” i s-au alocat 330.000 de lei (3,3 miliarde de lei vechi). Insa este doar prima impartire, urmeaza rectificari, „sesiunea de toamna” etc.

Referitor la acest subiect, Pusa Jakab, directorul Centrului afirma ca finantarea din partea CJ se face in functie de… sumele solicitate :) . “Banii de la Consiliul Judetean vin pe un calcul foarte exact, pe grila noastra de salarizare. Deci, banii vin doar pe salarii. Nu stiu sa va spun exact, nu stiu. N-am de unde sa stiu acuma, sa va spun foarte exact. Trebuie sa iau bugetul… Cum sa nu stiu? Suntem noua persoane. Este o organigrama aprobata, suntem salarizati dupa codul muncii. Deci, nu… nu vreau sa faceti interpretari decat foarte obiective. Consiliul Judetean nu are cum sa ne dea bani mai multi sau mai putini decat ceea ce cerem. Trebuie sa se respecte legea. Sunt oameni din Directia Economica care studiaza. Cati consilieri avem angajati? Vad ca stiti amanunte din organigrama voastra. Am cinci consilieri – centru. Au fost trei consilieri, initial. Pai, am mai angajat pentru ca s-au aprobat prin organigrama”, declara directorul Jakab.

Distributia. Pentru a justifica solicitarea sumei alocate, Centrul „Pentru Voi” a mentionat niste cheltuieli indispensabile derularii activitatii, respectiv achizitia a 13 computere, laptop-uri, doua notebook-uri, videoproiectoare, multifunctionale laser. Ca o coincidenta, acest necesar este tocmai cel prevazut intr-unul dintre proiectele aflate in derulare, pentru dotarea unui alt centru de consultanta, proiect finantat de o alta entitate decat CJ Maramures. Si o mentiune: Centrul „Pentru Voi” este complet utilat cu tehnica de calcul. Are chiar mai mult decat pare a fi necesar. De aceea isi permite si achizitii de lux.

Un singur exemplu, deocamdata: Pusa Jakab, directorul Centrului, a decis cumpararea unei imprimante (detine trei imprimante, la noua oameni) pe care niciun administrator al propriilor finante nu ar fi cumparat-o. Numai ca Jakab nu administreaza banii ei, ci ai nostri. Asa ca nu conteaza foarte mult fiabilitatea sau utilitatea achizitiilor, fapt care a condus la decizia de a cumpara o imprimanta marca Brother HL, pentru care se platesc aproape 3.000 de lei (30 de milioane de lei vechi) la fiecare incarcare a cartusului – pentru incarcarea cartusului acestei imprimante se plateste: 700 de lei pentru negru si 2.250 de lei pentru cele trei culori.

Organigrama. Desi, initial, organigrama Centrului cuprindea doi consilieri, in 2007 s-a ajuns la sase angajati, iar in 30 aprilie 2008, la noua angajati. Atunci, CJ Maramures, aflat sub presedintia lui Marinel Kovacs, aproba o dilatare cu 50% a structurii Centrului din subordine. Astfel, acum acesta este deservit de un director, un contabil, cinci consilieri si doua persoane angajate ca personal administrativ.

De altfel, relatia stralucita pe care o are directorul Centrului, Pusa Jakab, cu ridicatorii de maini din CJ Maramures a fost intarita in martie 2008, cand „intaiului formator profesional al judetului” i s-a alocat o subventie de 4.000 de lei, pentru edita o carte pe care a scris-o. Cartea care o are ca autoare pe Jakab are, banuim, o valoare culturala atat de mare incat nepublicarea ei ar fi cauzat o drama pentru intreg Maramuresul. De aceea, banii necesari publicarii au fost alocati din fondul judetean de finantare nerambursabila prevazut pentru „proiectele culturale” :) .

Gratis, pe bani. In ultimii trei ani, Centrul s-a indepartat de principiul incipient, de ajutorare a persoanelor defavorizate, si a inceput sa organizeze si cursuri de formare profesionala cu plata, ca un veritabil SRL in goana dupa profit. In acest sens, erau angajati, prin conventii civile, lectori pentru pregatirea cursantilor. Insa, nu intotdeauna acestia aveau pregatirea necesara conform normelor Comisiei Nationale de Formare Profesionala (o sursa din Centru a dat un exemplu in acest sens: pentru cursul de instalator tehnico-sanitar, directoarei Jakab l-a numit ca „profesor” pe Iuliu Lutai, pe considerent ca aceasta „era instalatorul care-i repara avariile de la domiciul personal”).

Diplome pentru toata familia. In cadrul unui program de recalificare a minerilor, derulat de Uniunea Sindicatelor Miniere, la cursurile de calificare a fost inscris si Jakab Cristian (fiul directoarei Pusa Jakab, elev!), acesta beneficiind gratuit de cursuri (desi cursurile se adresau minerilor). Surse din interiorul centrului, sustin ca dosarul de inscriere nu exista nici astazi, chiar daca acele cursuri s-au finalizat in martie 2007. Insa, nu este un fapt singular, pentru ca atat sotul, cat si fiul directoarei Jakab dobandesc certificate de la cursurilor organizate de Centru, chiar daca nu frecventeaza – de exemplu, copilul a devenit un specializat in orice, el fiid deja bucatar, ospatar si cine mai stie ce, iar tatal, specialist in managementul afacerilor (diploma utila, probabil, la managementul pensiunii-restaurant luata in concesiune). „Fiul meu a lucrat la Lostrita, de la 15 ani. A absolvit unul dintre cursuri. Cum sa nu fi fost prezent? A fost, cum sa nu? Adica poate veni. Sigur. Dar profesorul poate sa-i dea nota si daca nu vine la cursuri. Care e problema dumneavoastra? A fost sau nu a fost. In capul dumneavoastra e o confuzie”, afirma Pusa Jakab.

O alta ilegalitate semnalata de sursa noastra interna il are ca actor principal pe Nechita Vasile din Buteasa, „ruda cu vicepresedintele CJ Maramures, Emil Marinescu”. In 20 decembrie 2007, acesta a fost inscris la un curs de calificare in meseria de zidar, organizat de Centrul „Pentru Voi”. Nechita a devenit zidar calificat de Centrul „Pentru Voi”, chiar daca era in… Franta, la munca. Implicit, omul nu a participat la cursuri, nici la examene, dar a obtinut diploma. „Nu stiu de Nechita Vasile. Probabil este unul dintre cei care a terminat cursurile organizate de noi. Nu il cunosc. Nu are nicio legatura cu Emil Marinescu”, spune Jakab.

Salarizare modesta. Pentru efortul neprecupetit pe care-l face, Jakab este remunerata de CJ Maramures cu 1.100 de lei net pe luna, spune ea. Acest salariu se aduna la alte trei salarii din proiectele in care a fost coptat Centrul (cooptare facuta tocmai pentru ca, in acte, „Pentru Voi” are o aura oficiala de institutie care apartine de CJ Maramures). Din cele trei proiecte aflate acum in implementare, Jakab mai aduna 1.900 de euro/luna (defalcat: 800 euro, 600 euro si 500 euro). Asadar, castiga peste 2.100 de euro pe luna. Dar munceste de dimineata pana seara, motiveaza ea.

Masina de vacante. In 2008, la final de mandat, Marinel Kovacs a acordat Centrului „Pentru Voi”, bani pentru achizitia unui autoturism Dacia Logan (MM 07 CPV). Cu toate acestea, Jakab a afirmat ca „masina e a noastra, nu a CJ”. Consiliul Judetean nu ne-a dat masina. Am achizitionat-o din veniturile proprii. Nu are legatura cu Marinel Kovacs”, afirma Jakab. Imediat dupa cumpararea autoturismului, pe postul de sofer a fost angajat, fara concurs… sotul directoarei, Tiberiu Jakab. Surse din cadrul centrului sustin ca autoturismul este folosit in interes personal si nu in activitatile centrului, de altfel acestuia i s-a montat pe capota o lada speciala de bagaje („o barcuta”), folosita in excursii si vacante. Unul dintre angajati sustine ca autoturismul este folosit „in proportie de 90% pentru interesele familiei Jakab, care si-a inchiriat o pensiune-restaurant in Ocolis, iar sotul mai mult deserveste pensiunea decat Centrul”. Desi a recunoscut concesionarea pensiunii, directoarea a refuzat sa comunice alte informatii privitoare la acest subiect in alt mod decat „in scris”.

Explicatiile. In legatura cu cele prezentate mai sus, Pusa Jakab are tot soiul de explicatii, care mai de care mai putin ancorate in realitate. Aceasta ne-a prezentat un intreg istoric al infiintarii Centrului, unul care ar fi avut rolul de a ne face sa scapam cateva lacrimi pentru copiii din sistemul de protectia copilului. “Scopul a fost unul foarte concret. Centrul rezolva niste probleme care nu se rezolva la nivel de judet si de tara, pentru persoanele defavorizate. Sunt persoane care nu sunt ajutate la modul concret de catre nicio institutie.

Deci, sunt copii din casele de copii, acuma stiti, ca am vazut ca aveti preocupari legate de Directie, care statul ii tine pana la 18 ani. Sau daca fac o scoala, sunt obligati sa ii tina pana termina o forma de scolarizare si dupa aceea ii lasa in strada. Mai sunt fundatii care ii ajuta cu o locuinta, dar e ceva foarte sporadic. Atunci, noi, cu acest centru, eu fiind si profesor si cred in chestia asta, cand eram la Consiliul Judetean ma ocupam de scolile speciale din judet, care sunt in subordinea Consiliului Judetean si sunt finantate de CJ.

Cand eram la Consiliul Judetean mi-am dat seama ca exista o problema. Adica copiii astia termina o scoala pe care le scrie scoala ajutatoare, pe diploma respectiva. Si cu toate ca faceau scoala profesionala pe anumite meserii, ca se face, nu pot sa spun ca nu se face, angajatorii au o reticenta. Mi-am propus mie insami sa fac ceva, sa gasesc o finantare, de sustinere financiara a acestor copii si a caselor de copii, in general.

Am avut sansa sa merg la Bucuresti la o instruire, sa o cunosc pe Madlene Serban, care era chiar pe partea asta de finantari pentru consiliile judetene si locale, pe problematica acestor categorii defavorizate. Si a zis, ma, sunteti tineri, scrieti proiecte. Am zis ce proiect, io nu stiam ce e ala proiect. Dar cum sunt ambitioasa… Am venit acasa. Mi-a dat ghidul solicitantului. Am vazut ca CJ e posibil aplicant pentru acel proiect. Era pe vremea lui Cosma, atunci. Bineinteles ca nu au crezut si au zis, ce handicapati, nu stiu ce, ca asa gandeste lumea…

Consiliul Judetean a castigat acel proiect, Pentru Voi. Chiar asa s-a numit proiectul. Nu are legatura cu alte proiecte. E doar o coincidenta de nume. Si prin acel proiect s-au putut scolariza persoanele cu dizabilitati din scoli speciale si inclusiv se putea infiinta un centru de formare profesionala. Eu sunt omul care nu-i place sa fac lucrul si sa-l las balta. Atunci am infiintat si am autorizat acest centru. Conditia esentiala pentru a te autoriza a fost sa te infiintezi din punct de vedere juridic. Legea 215 spune ca consiliile judetene pot sa infiinteze: biserici, ONG-uri, orice”, declara Pusa Jakab. Orice, inclusiv un Centru de Formare Profesionala numai bun de tocat banii publici.

May

14

 

nicolae-boitor3

Nicolae Boitor este vinovat pentru decesul copilului de nouă ani, ars de viu, după ce mama sa a incendiat locuinţa. Aceasta este concluzia raportului întocmit de specialiştii Inspecţiei Sociale Maramureş, în urma unei verificări a cazului minorului Alexandru Coman, din Lăpuşul Românesc. Concluziile raportului îl obligă pe preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Man, să întocmească o evaluarea a cauzelor care au dus la nerespectarea legii de către directorul Nicolae Boitor, de a cărui decizie a depins soarta minorului.

  

În 22 aprilie, i-am solicitat directorului Nicolae Boitor, cel care conduce Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş, raportul întocmit de către reprezentanţii Inspecţiei Sociale, în urma unei verificări asupra cazului copilului din Lăpuşul Românesc, ars de viu, după ce mama sa a dat foc casei. Cu toate că vorbim de un act public, Nicolae Boitor ne-a refuzat. Mai precis, prin compartimentul Juridic, ne-a transmis un răspuns din care reiese că nu avem acces la acel act, invocând diverse motive. Niciunul legal. Dar asta are mai puţină importanţă. Cert este că acum am intrat în posesia acelui raport şi am înţeles de ce directorul Boitor a refuzat să ni-l pună la dispoziţie. E foarte simplu. Pentru că printre vinovaţii principali din acest caz se regăseşte şi numele său. Parcurgând raportul respectiv, observăm că referitor la situaţia minorului Alexandru Coman, care a locuit în condiţii improprii, Direcţia a fost sesizată în 1 octombrie, 2007. Adică în urmă cu un an şi jumătate. Prima „măsură” luată de oamenii lui Boitor a fost aceea prin care s-a cerut Primăriei Lăpuşul Românesc evaluarea socială şi întocmirea unui plan de servicii pentru minorul în cauză. Adică să facă alţii treaba Direcţiei. Au trecut câteva luni şi nu s-a întâmplat nimic. Abia în februarie 2008, la aproape cinci luni de la sesizare, un asistent social al Direcţiei, pe nume Anamaria Petrehuş, s-a deplasat la familia Coman, constatând starea de fapt. Aceasta a cerut luarea măsurii de plasament în regim de urgenţă a copilului. Actul a fost adus la cunoştinţa conducerii şi semnat de Nicolae Boitor. Dar nu s-a întâmplat nimic. Direcţia a cerut Primăriei din localitate să soluţioneze cazul, uitând de atribuţiile pe directorul Boitor le avea.

 

Refuzul

A trecut un an, timp în care copilul a trăit acelaşi coşmar în casa familiei Coman. După sesizările venite din mass media locală, la începutul acestui an, Nicolae Boitor s-a speriat şi a trimis din nou asistentul social să analizeze situaţia. Răspunsul a fost acelaşi. Copilul trebuia luat în regim de urgenţă. În etapa următoare, compartimentul Coordonare Locală, condus de Corina Câmpeanu, a pregătit trei dispoziţii de plasament în regim de urgenţă a minorului. Una privea Casa de Tip Familial Ardusat, o alta, cea din Mogoşeşti, iar o a treia, avea în vedere trimiterea copilului în Centrul de Plasament în Regim de Urgenţă din Baia Mare. Doar ultima dintre acesta a fost semnată şi de consilierul juridic, fiind soluţia impusă de lege în astfel de situaţii. Totuşi, Nicolae Boitor a refuzat să semneze actul respectiv. Fără nici un motiv, el a hotărât trimiterea cazului spre analizare, Comisiei Judeţene de Protecţia Copilului. Iată ce declară reprezentantul compartimentului de Coordonare Zonală: „am fost pregătită să îl iau pe minor în regim de urgenţă. Înainte de a porni, directorul Nicolae Boitor a contactat-o telefonic pe doamna coordonatoare Violeta Filip pentru a nu mai merge după minor; doar să citez familia pentru a se prezenta la Comisia pentru Protecţia Copilului, în data de 19 februarie, 2009”. Aşadar , un abuz incredibil din partea directorului Boitor. A fost identificată o locaţie, mai precis la Târgu Lăpuş, unde copilul putea fi dus fără nicio problemă, în casa de tip familial existau locuri libere, însă Boitor a decis altfel. Cu de la sine putere şi fără nici un argument legal, el l-a menţinut pe copil în familie, fapt care a condus la decesul acestuia, în cele din urmă.

 

Vinovaţii

Concluziile raportului întocmit de specialiştii Inspecţiei Sociale sunt cât se poate de clare. În ceea ce priveşte Primăria Lăpuşul Românesc, aceasta nu a sesizat organele de urmărire penală, în urma constatărilor situaţiei în care era crescut minorul, nu a realizat o anchetă administrativă, în vederea aplicării unor măsuri disciplinare faţă de mama copilului, care era şi asistentul personal, şi nu a evaluat posibilitatea suspendării contractului de muncă al acesteia. Referitor la Direcţie, se precizează următoarele: nu au fost respectate drepturile la ocrotirea sănătăţii, educaţie şi servicii sociale, ale minorului; nu a existat un manager de caz, care să ducă la soluţionarea sa; directorul Nicolae Boitor nu şi-a asumat responsabilitatea luării unei măsuri în regim de urgenţă, deşi specialiştii au recomandat la nesfârşit această măsură, încălcând în acest fel Legea Protecţiei Copilului; cazul a fost încredinţat Comisiei de Protecţia Copilului, care nu avea atribuţii în acest sens, soluţionarea revenind instanţei de judecată, după eventuala plasare a minorului în regim de urgenţă. În final, actul întocmit de specialiştii Inspecţiei Sociale cere responsabililor, mai precis preşedintelui Consiliului Judeţean Maramureş, „instituirea unei comisii care să evaluaze situaţia în care s-a ajuns (soldându-se cu decesul copilului) şi cauzele care au condus la amânarea luării unei măsuri de urgenţă pentru internarea copilului într-un centru specializat, de către directorul DGASPC, stabilirea şi aplicarea măsurilor disciplinare pentru cei vinovaţi”. Prezentarea unui raport scris către Inspecţia Socială a fost stabilită peste o lună. Se anunţă vremuri grele pentru directorul Nicolae Boitor, cel care a refuzat luarea minorului în sistemul de protecţia copilului, preferând a-l lăsa să ardă de viu. Cât va mai dura până la demararea unei anchete penale în acest caz?

May

09

Materialul din Glasul Maramureşului care a istericat-o pe piţipoanca psiholog de mahala.

pregnant

Vinovaţii cazului mamei la 13 ani, prezentat pe larg în presa locală, tac mâlc. Nimeni nu ştie nimic şi toţi se ascund în spatele trecerii timpului. Poate vom uita că instituţiile statului abilitate în a întreprinde verificări legate de responsabilităţile angajaţilor Direcţiei de Protecţia Copilului au finalizat cercetările vizavi de acest caz şi au stabilit persoanele care se fac vinovate de nerespectarea legii. Cele două nume avute în vedere sunt directorul Nicolae Boitor şi Dorina Curteanu, cea care râvneşte la postul de adjunct al instituţiei.

 

În toamna anului trecut, în cotidianul Glasul Maramureşului şi pe AXA TV au prezentat ineditul caz al unei fetiţe de numai 13 ani, rămasă însărcinată cu un băiat de 14 ani, ambii aflându-se în grija unei familiii de asistenţi maternali. La scurt timp de la apariţia în presă a incredibilei poveşti, reprezentanţii instituţiilor statului abilitate în a lua măsuri au desfăşurat un control vizavi de cele relatate de noi. Verificarea respectivă a fost urmată de un raport în care se precizează foarte clar deficienţele sistemului condus de directorul Nicolae Boitor, cu identificarea clară a celor faţă de care trebuie luate măsuri. Cu toate că am solicitat oficial conducerii Direcţiei de Protecţia Copilului concluziile specialiştilor Inspecţiei Sociale, cei care au întreprins acel control, Nicolae Boitor ne-a refuzat. Ulterior, însă, am înţeles şi de ce. Raportul solicitat de noi îl incriminează în mod direct pe Boitor şi alţi angajaţi ai Direcţiei. În primul rând, actul vorbeşte de anumite măsuri disciplinare pe care directorul executiv trebuie să le ia împotriva şefului Biroului Asistenţă Maternală, pe nume Dorina Curteanu, până la data de 28 februarie, 2009. Ori acest lucru nu s-a întâmplat dintr-un motiv foarte simplu. Comisia de disciplină s-a întrunit, însă membrii acesteia nu au reuşit până acum să vadă care e treaba cu Dorina Curteanu, deşi a trecut o jumătate de an de la finalizarea raportului. Şi nici nu puteau să o sancţioneze pe Curteanu având în vedere faptul că femeia şi-a pregătit candidatura pentru ocuparea postului de director adjunct al instituţiei. Aşa că s-a tot tergiversat soluţionarea până după examen, unul la care Curteanu nu a reuşit să obţină o notă de trecere. De asemenea, printre cei pentru care Inspecţia Socială a propus măsuri disciplinare s-a numărat şi Laura Gavriloaia, asistentul social responsabil de cazul „mamei la 13 ani”. Acelaşi termen limită depăşit cu trei luni, pentru că nici ea nu a fost sancţionată într-un fel sau altul de directorul Nicolae Boitor.

 

Curteanu – vinovatul numărul 1

Revenind la şeful Biroului Asistenţă Maternală, constatăm că Dorina Curteanu a încălcat grav legislaţia în vigoare, prin nerespectarea normelor privind statutul asitentului maternal profesionist. Mai precis, celor doi asistenţi maternali în grija cărora s-au aflat copiii nu li s-a întocmit raportul de expertiză neuropsihiatrică şi raportul de evaluare psihologică anuală. Totodată, Curteanu este cercetată disciplinar pentru încălcarea a nu mai puţin de 24 de prevederi referitoare la standardele minime obligatorii pentru asigurarea protecţiei copilului la asistentul maternal profesionist. Vom aminti doar câteva: nu s-au respectat termenele de realizare a evaluării nevoilor copilului; asistentul maternal nu beneficiază de îndrumare şi coordonare a activităţii; biroul funcţionează fără o metodologie de organizare şi funcţionare; nu s-a întocmit un plan al vizitelor la familia asistenţilor maternal, pentru că ele nu s-au efectuat; lipsa efectuării unei evaluări obligatorii a asistenţilor maternali, în momentul constatării unor cazuri de abuz sau neglijenţă asupra copiilor. În această situaţie ne întrebăm cum va putea gestiona Dorina Curteanu problemele unei instituţii întregi din moment ce nici măcar un birou cu câţiva angajaţi nu e în stare că conducă.

 

Boitor – vinovatul numărul 2

În ceea ce-l priveşte pe Nicolae Boitor, acesta nu a instituit măsura de plasament în regim de urgenţă, cu toate că angajaţii săi constataseră (la sfârşitul lui august, 2008) existenţa unei situaţii de abuz, din partea familiei de asistenţi maternali. Faptul este confirmat şi de anumite rapoarte întocmite de specialiştii fundaţiei HHHC România. În urma verificărilor acestora, în familia de asistenţi maternali, copiii nu au beneficiat de cel mai bun climat, aceştia suferind abuzuri de natură fizică şi chiar emoţională. Într-o astfel de situaţie, legea precizează limpede că directorul trebuie să ia măsura plasamentului în regim de urgenţă. Mai mult, conform articolului 96, din legea 272, „în cazul în care abuzul sau neglijenţa au fost săvârşite de persoane care, în baza unui raport juridic de muncă, asigurau creşterea, îngrijirea sau educaţia copilului, angajatorii au obligaţia de a sesiza de îndată organele de urmărire penală şi să dispună îndepărtarea persoanelor respective de copiii aflaţi în grija lor”. Iată că Nicolae Boitor nu a reuşit să respecte legea, fiind depăşit de situaţia cu care s-a confruntat. În atare condiţii nici nu e de mirare că a refuzat să ne pună la dispoziţie raportul solicitat de noi. Mai trebuie menţionat faptul că Inspecţia Socială a impus Consiliului Judeţean completarea locurilor vacante existente în cadrul Biroului condus de Dorina Curteanu. Termenul limită este 30 iunie, însă în condiţiile blocării posturilor în aparatul de stat, este puţin probabil ca lucrul acesta să se întâmple.

 

Presiuni de la „Centru”

Înainte de finalizarea materialului, Dorina Curteanu a recurs la diverse presiuni pentru a ne intimida, sperând că vom ceda şi nu îl vom publica. Astfel, a apelat la un personaj pe nume Daniela Gheorghe, care s-a recomandat ca fiind colaborator al Trustului Realitatea. În dubla calitate pe care o are, aceea de om de presă şi psiholog, Daniela Gheorghe ne-a sugerat să o menajăm pe şefa Biroului Asistenţă Maternală, argumentând că în sistemul de protecţia copilului sunt alte lucruri mult mai grave de care trebuie să ne ocupăm. Pe această cale, îi sugerăm şi noi psihologului cu fiţe de Bucureşti să nu mai recurgă la astfel de presiuni şi, dacă tot „colaborează” cu presa centrală, să prezinte în detaliu cazuri precum cel al mamei la 13 ani sau al copilului ars de viu la Târgu Lăpuş, în astfel de situaţii fiind vorba de chestiuni cu implicaţii penale.

May

08

fermoar-pe-gura

Ieri, stau la o poveste cu un prieten. Pe tema unui subiect de presă, de altfel. Când, primesc un telefon. O voce feminină se recomandă: Daniela Gheorghe, corespondent Realitatea TV, Caţavencu… nici apuc să le memorez pe toate. De fapt, nici nu mă interesează. Îmi vehiculează nişte nume, printre care şi cel al lui Mircea Toma. Cum ar veni, să mă impresioneze. Şi începe. Domnu’ Dragoş, ştiţi, vreau să-mi spuneţi dacă o să scrieţi de toţi directorii de servicii din Protecţia Copilului sau numai de unii. Cum o să scrieţi articolul cu doamna Curteanu? De ce vă interesează subiectul?… Îmi iau telefonul de la ureche şi mă asigur că vorbesc într-adevăr cu cineva. Că nu am auzenii şi că prin timpan nu-mi trece o convorbire imaginară. Nu. E real. În plus, nu sunt nici la şedinţa de redacţie să dau explicaţii cuiva. Realizez că mai este puţin şi îmi va cere să vin cu scuzele de rigoare că am îndrăznit să îi percutez una, în presă, unei prietene pe care o are în Maramureş. 

Nici până la această oră n-am înţeles ce zace în capul acestei tupeiste de Bucureşti, care a încercat să mă intimideze, sperând că nu voi publica articolul cu Dorina Curteanu, apărut vineri în Glasul Maramureşului. Mai mult, a sunat azi dimineaţă la redacţie, să vorbească ea cu cineva din conducere. Că doreşte ceva drept la replică. Sunt nerăbdător să văd ce mai vrea personajul ăsta cu tendinţe de piţipoancă frustrată, după încercarea de intimidare de ieri. Îi transmit că nu sunt genul de ziarist care cedează. Nici la presiuni, nici la rugăminţi. Dorina Curteanu este vinovată într-un caz de care şi-a bătut joc. Nu o spun eu, ci aceia care au verificat-o în urmă cu o jumătate de an. Şi nu e cazul ca şeful Biroului Asistenţă Maternală din cadrul Direcţiei de Protecţia Copilului să apeleze la piţipoanca de Bucureşti pentru “a rezolva” articolul. Nu a făcut altceva decât să mă determine să fiu şi mai atent cu cazul ei. Din nefericire pentru ea, ziariştii locali nu se dau pe spate când aud de diverse nume vehiculate de la centru. Ori poate Dorina Curteanu ţine să ne amintim de mai multe episoade în care a fost chemată/invitată să ia parte la nuşce conferinţe, întruniri şi alte nimicuri de stricat banii, de către prietena sa Daniela Gheorghe, lipsind din Direcţie zile la rând. Sub această scuză, a permanentei nevoi de a ţine legătura cu ceea ce se întâmplă la nivel naţional în protecţia copilului, Curteanu a beneficiat de mai multe delegaţii pentru a mai trage un chef alături de Daniela Gheorghe. Şocant este că madam Curteanu are pretenţii la fotoliul de director adjunct al instituţiei. Ceea ce este mai mult decât sfidător, în condiţiile în care este cercetată disciplinar pentru proasta gestionare a cazului mamei la 13 ani. Un subiect asupra căruia voi reveni.

May

06

 

filipas-esperando1De mai mulţi ani, un personaj tupeist pe nume Daniel Filipaş păcăleşte pe toată lumea. Începând cu ziariştii locali şi terminând cu instituţiile statului. Aproape fără excepţie, au căzut cu toţii pradă şmecheriilor ieftine ale acestui personaj. Ascuns în spatele bunelor intenţii faţă de copiii pcu dizabilităţi, Filipaş şi-a făcut un obicei din a întinde mâna în toate părţile după bani. Bani care ajung în buzunarul fundaţiei Esperando, pe care o patronează. Iar pentru a obţine ceea ce-şi doreşte, se dă prietenul tuturor. Organizează conferinţe de presă unde împarte pixuri, mape şi alte nimicuri jurnaliştilor fără subiecte de presă, ştiind că pentru un pahar de suc şi doi covrigei, seara, se va vedea la buletinul de ştiri, iar în cealaltă zi, pe paginile ziarelor locale. Ascuns în spatele unei veşnice batiste înlăcrimate, Filipaş a prosperat. În timp a pus mâna pe imobilele altor fundaţii, pe care le-a folosit cum a vrut. Un singur exemplu este elocvent. O clădire aflată pe strada Luchian, din Baia Mare, renovată din fonduri ale fundaţiei Hope and Home for Children, i-a fost oferită lui Filipaş cu largheţe de conducerea Direcţiei de Protecţia Copilului, patronată la acea vreme de Augustin Botiş. Iar Filipaş, că doar nu e prost să refuze un imobil primit pleaşca, s-a cuibărit bine de tot acolo, eliminându-i rând pe rând pe angajaţii Direcţiei. Aşa a ajuns să folosească un imobil finanţat de alţii. Iar exemplele de acest gen pot continua. Nu o să fac o înşiruire a matrapazlâcurilor sale, însă trebuie să mai amintesc unul, legat de borcanele din plastic cu care cerşea bani prin magazinele din oraş. În urmă cu ceva timp, operaţiunea “cutia milei” s-a terminat cu un scandal pe măsura penibilităţii acestei şmecherii marca Filipaş. În plenul Consiliului Local, acesta s-a luat în bot cu aleşii municipali, care i-au cerut retragerea borcanelor de cerşit, operaţiunea fiind ilegală. Câte manevre de genul ăsta o mai fi făcut Filipaş, doar fiscul ştie. Cert e că el nu are nicio jenă în a continua să bocească peste tot după nişte  mălai. Mai nou, s-a pus pe organizat carnavaluri. Manifestări artistice. Replici la Sărbătoarea Castanelor. Iar prin presa locală pozează în mare european. Că vrea el să arate că UE e un mod de viaţă al românilor. Am impresia că personajul ăsta trăieşte pe o altă lume. Altfel nu-mi explic de când îmi spune el mie să simt modul de viaţă european. Poate vreau să mă simt maramureşean şi să mă comport ca atare. Nu am nevoie de spiritul european să mă simt mai bine. E destul că suntem la cheremul Brusselului, mai trebuie să şi trăim asta? Cum spuneam, Filipaş se dă mare european, uitând că zilnic joacă rolul unui mic borfaş pervers înlăcrimat, pornit la ciupit de bani. Parcă văd că va veni să-mi spună câte a făcut el pentru copiii cu dizabilităţi. Cu banii din cutia milei şi eu aş face.

May

04

mircea-man prezidentŞi ca să fie şi mai clară treaba cu amânatul frezării ridichii lui Nicuşor Boitor, la Comisia de Protecţia Copilului a Consiliului Judeţean, trebuie precizat că momentul a fost marcat de urmăritul măslinei, cu scobitoarea, de prezidentul Mircea Man, care şi-a găsit cu greu cuvintele pentru a le spune colegilor consilieri că e prea prins cu alte probleme. Iar Bachus nu l-a iertat nici de această dată. Nici că s-a gătat şedinţa bliţ de Consiliu, că Man a şi trecut la repriza a treia. Acesta a fost şi motivul pentru care nici întâlnirea cu şefii PSD nu a mai avut loc. Toate au o prioritate în viaţa omului. Şi e de înţeles, până la urmă. Înainte de două reprize cu alde Buddy Boitor şi Jeni Godja, chiar că merge să-ţi faci curaj cu un păhărel. Bine, nu atât încât să se înverzească fiola şi să ratezi momentul. Dar prezidentul e obişnuit cu treburile astea. Mai ales că deja e cu gândul la chermeza de la Viena, unde, pe banii noştri aleşii judeţeni vor chefui pe rupte. Trei zile, cu un miliard lei. Hai că ajunge, nu fiţi răi. Ce dacă e cea mai mare sumă aprobată până acum pentru aşa ceva? Se poate şi mai mare, sunt convins. Nu trebuie să-i punem la încercare pe consilierii judeţeni. Iar săracii ăia care tot cer bani pentru operaţii prin străinătate şi alte probleme să mai stea la coadă şi să mai facă două ture de bloc până le vine rândul, că din rezerva bugetară nu au ajuns decât zece milioane la câte o familie. Şi aşa e prea mult, mai trebuie reduse cheltuielile la Poarta Maramureşeană de la Viena. Şi atunci, ce se mai alege de toată excursia?

Apr

30

 

nicolae-boitor2Cad copiii de la etaj, ca frunzele, dar lui Nicuşor Boitor nici că-i pasă. În fond, nici nu ar avea cum să facă mai mult. Din moment ce omul e mai preocupat să ajungă degrabă la convocarea şăfilor de la Consiliu. Şi nu vorbim de Mircea Man, care a spus că ar avea nevoie de zece băieţi ca Nicuşor (să meargă noaptea, pe la două, prin casele de tip familial – să ciupească de fund vreo educatoare mai zvăpăiată, probabil). Ci de Comisia condusă de Ana Moldovan. Cea de protecţia copilului. Buddy Boitor şi Buddy Vălean, ultimul, ceva şăf pe la achiziţii (ce îşi putea dori un clasic al depeceului mai mult?…), au fost degrabă chemaţi la împărăţie. Să dea neşte explicaţiuni vizavi de cele întâmplate cu unele licitaţii mai de toată lumea ştiute, mai puţin de neşte domni consilieri, care foarte interesaţi ar fi să vadă ce şi cum cu banii împărţiţi cu largheţe de la buget.  Se spune că toate se trage de la câteva hârtii semnate în anonimat de mai mulţi oameni de bine, care i-au informat pe domnii de la giudeţ cam care e treaba cu răhăţelul din Direcţie. Nu ne aşteptăm la minuni mari, dar ceva fum tot o să iasă din treaba asta. 

UPDATE: Aşa cum anticipam, măcar un fum a ieşit. Şi doar atât. Treaba s-a reprogramat pe săptămâna viitoare. Că de 1 Mai muncitoresc tot românul o sărbătoreşte. Şi dacă tot e vineri, atunci facem joia zi scurtă şi uite aşa iese de un miniconced.

calendar

April 2014
M T W T F S S
« Aug    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930  
© Copyright 2014 - Gazzetarul de Maramures | Made by AppChain.com