Gazzetarul de Maramures

La DGASPC, sau cum o stiu mai toti, Protectia Copilului, de cand cu directorasul general de Gardani, se intampla,  rand pe rand, toate grozaviile posibile. Uite asa si cu ultima veste venita dinspre aerul tare al Viseului. Din ograda caselor de tip familial de acolo, zice-se, a disparut, si acum tineti-va bine: o masina! Dusa, pesemne la reparat si uitata cu seninatatea celui care nu isi aminteste ca trebuia sa stinga tigara asezata pe coltul scrumierei… Bravo, fartate director general! Mor copii arsi de vii, cad la grea sarcina fete de 13 ani, se plimba pusti de 15 ani cu masinile institutiei prin fata sediului SRI pana le sudeaza de unele parcate regulamentar, se cumpara soda de rufe din Recea la pret de trufe frantuzesti, sefi de centre apropiati posterior matale sunt platiti sambete si duminici cand nu pot fi gasiti de fapt nici macar in cele 8 ore lucratoare lasate de codul muncii. Si inca multe altele, boier Nicolae si cred ca ti-ai dat seama ca stim o gramada de noutati. Le vine randul, ca si matale. Dar domnia sa Boitor e prea ocupat  cu degustarea deliciilor resurselor umane ca sa mai aiba aplecare la maruntisuri de astea…

Nicolae Boitor este vinovat pentru decesul copilului de nouă ani, ars de viu, după ce mama sa a incendiat locuinţa. Aceasta este concluzia raportului întocmit de specialiştii Inspecţiei Sociale Maramureş, în urma unei verificări a cazului minorului Alexandru Coman, din Lăpuşul Românesc. Concluziile raportului îl obligă pe preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Man, să întocmească o evaluarea a cauzelor care au dus la nerespectarea legii de către directorul Nicolae Boitor, de a cărui decizie a depins soarta minorului.

În 22 aprilie, i-am solicitat directorului Nicolae Boitor, cel care conduce Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş, raportul întocmit de către reprezentanţii Inspecţiei Sociale, în urma unei verificări asupra cazului copilului din Lăpuşul Românesc, ars de viu, după ce mama sa a dat foc casei. Cu toate că vorbim de un act public, Nicolae Boitor ne-a refuzat. Mai precis, prin compartimentul Juridic, ne-a transmis un răspuns din care reiese că nu avem acces la acel act, invocând diverse motive. Niciunul legal. Dar asta are mai puţină importanţă. Cert este că acum am intrat în posesia acelui raport şi am înţeles de ce directorul Boitor a refuzat să ni-l pună la dispoziţie. E foarte simplu. Pentru că printre vinovaţii principali din acest caz se regăseşte şi numele său. Parcurgând raportul respectiv, observăm că referitor la situaţia minorului Alexandru Coman, care a locuit în condiţii improprii, Direcţia a fost sesizată în 1 octombrie, 2007. Adică în urmă cu un an şi jumătate. Prima „măsură” luată de oamenii lui Boitor a fost aceea prin care s-a cerut Primăriei Lăpuşul Românesc evaluarea socială şi întocmirea unui plan de servicii pentru minorul în cauză. Adică să facă alţii treaba Direcţiei. Au trecut câteva luni şi nu s-a întâmplat nimic. Abia în februarie 2008, la aproape cinci luni de la sesizare, un asistent social al Direcţiei, pe nume Anamaria Petrehuş, s-a deplasat la familia Coman, constatând starea de fapt. Aceasta a cerut luarea măsurii de plasament în regim de urgenţă a copilului. Actul a fost adus la cunoştinţa conducerii şi semnat de Nicolae Boitor. Dar nu s-a întâmplat nimic. Direcţia a cerut Primăriei din localitate să soluţioneze cazul, uitând de atribuţiile pe directorul Boitor le avea.

Refuzul

A trecut un an, timp în care copilul a trăit acelaşi coşmar în casa familiei Coman. După sesizările venite din mass media locală, la începutul acestui an, Nicolae Boitor s-a speriat şi a trimis din nou asistentul social să analizeze situaţia. Răspunsul a fost acelaşi. Copilul trebuia luat în regim de urgenţă. În etapa următoare, compartimentul Coordonare Locală, condus de Corina Câmpeanu, a pregătit trei dispoziţii de plasament în regim de urgenţă a minorului. Una privea Casa de Tip Familial Ardusat, o alta, cea din Mogoşeşti, iar o a treia, avea în vedere trimiterea copilului în Centrul de Plasament în Regim de Urgenţă din Baia Mare. Doar ultima dintre acesta a fost semnată şi de consilierul juridic, fiind soluţia impusă de lege în astfel de situaţii. Totuşi, Nicolae Boitor a refuzat să semneze actul respectiv. Fără nici un motiv, el a hotărât trimiterea cazului spre analizare, Comisiei Judeţene de Protecţia Copilului. Iată ce declară reprezentantul compartimentului de Coordonare Zonală: „am fost pregătită să îl iau pe minor în regim de urgenţă. Înainte de a porni, directorul Nicolae Boitor a contactat-o telefonic pe doamna coordonatoare Violeta Filip pentru a nu mai merge după minor; doar să citez familia pentru a se prezenta la Comisia pentru Protecţia Copilului, în data de 19 februarie, 2009”. Aşadar , un abuz incredibil din partea directorului Boitor. A fost identificată o locaţie, mai precis la Târgu Lăpuş, unde copilul putea fi dus fără nicio problemă, în casa de tip familial existau locuri libere, însă Boitor a decis altfel. Cu de la sine putere şi fără nici un argument legal, el l-a menţinut pe copil în familie, fapt care a condus la decesul acestuia, în cele din urmă.

Vinovaţii

Concluziile raportului întocmit de specialiştii Inspecţiei Sociale sunt cât se poate de clare. În ceea ce priveşte Primăria Lăpuşul Românesc, aceasta nu a sesizat organele de urmărire penală, în urma constatărilor situaţiei în care era crescut minorul, nu a realizat o anchetă administrativă, în vederea aplicării unor măsuri disciplinare faţă de mama copilului, care era şi asistentul personal, şi nu a evaluat posibilitatea suspendării contractului de muncă al acesteia. Referitor la Direcţie, se precizează următoarele: nu au fost respectate drepturile la ocrotirea sănătăţii, educaţie şi servicii sociale, ale minorului; nu a existat un manager de caz, care să ducă la soluţionarea sa; directorul Nicolae Boitor nu şi-a asumat responsabilitatea luării unei măsuri în regim de urgenţă, deşi specialiştii au recomandat la nesfârşit această măsură, încălcând în acest fel Legea Protecţiei Copilului; cazul a fost încredinţat Comisiei de Protecţia Copilului, care nu avea atribuţii în acest sens, soluţionarea revenind instanţei de judecată, după eventuala plasare a minorului în regim de urgenţă. În final, actul întocmit de specialiştii Inspecţiei Sociale cere responsabililor, mai precis preşedintelui Consiliului Judeţean Maramureş, „instituirea unei comisii care să evaluaze situaţia în care s-a ajuns (soldându-se cu decesul copilului) şi cauzele care au condus la amânarea luării unei măsuri de urgenţă pentru internarea copilului într-un centru specializat, de către directorul DGASPC, stabilirea şi aplicarea măsurilor disciplinare pentru cei vinovaţi”. Prezentarea unui raport scris către Inspecţia Socială a fost stabilită peste o lună. Se anunţă vremuri grele pentru directorul Nicolae Boitor, cel care a refuzat luarea minorului în sistemul de protecţia copilului, preferând a-l lăsa să ardă de viu. Cât va mai dura până la demararea unei anchete penale în acest caz?

Se închide Centrul de Plasament de pe Delavrancea. Motivele sunt multe şi printre ele se numără şi amintirea unor evenimente picant – groteşti cu deja obişnuitul Nicoale Boitor în rol de erou principal. Se intâmpla înainte ca feţe bronzate de vânzători ambulanţi să bântuie prin Direcţie, cu deja celebrele costume Armany (aşa scrie pe etichetă, sic!) la preţ de 100 de euro. Se întâmpla pe vremea când mocasinii fostului şef de la Gârdani încă mai erau proaspeţi în memoria colectivă. Într-un ungher mai întunecat al unui birou de pe Delavrancea, Buddy Boitor îsi exersa talentele de Don Juan, înghesuind formele apetisante ale unei angajate. Doar că, neastâmpărati cum sunt, niste copii dădură năvală peste dânsul, care uitase în vâltoarea fierbinte a pasiunii să încuie uşa. Mirare şi oripilare. Aşa se face că, într-un suflet,  copiii fugiră la şeful de centru de atunci, strigând “Doamne, ce păros e omu’ ăsta!…”

Materialul din Glasul Maramureşului care a istericat-o pe piţipoanca psiholog de mahala.

Vinovaţii cazului mamei la 13 ani, prezentat pe larg în presa locală, tac mâlc. Nimeni nu ştie nimic şi toţi se ascund în spatele trecerii timpului. Poate vom uita că instituţiile statului abilitate în a întreprinde verificări legate de responsabilităţile angajaţilor Direcţiei de Protecţia Copilului au finalizat cercetările vizavi de acest caz şi au stabilit persoanele care se fac vinovate de nerespectarea legii. Cele două nume avute în vedere sunt directorul Nicolae Boitor şi Dorina Curteanu, cea care râvneşte la postul de adjunct al instituţiei.

În toamna anului trecut, în cotidianul Glasul Maramureşului şi pe AXA TV au prezentat ineditul caz al unei fetiţe de numai 13 ani, rămasă însărcinată cu un băiat de 14 ani, ambii aflându-se în grija unei familiii de asistenţi maternali. La scurt timp de la apariţia în presă a incredibilei poveşti, reprezentanţii instituţiilor statului abilitate în a lua măsuri au desfăşurat un control vizavi de cele relatate de noi. Verificarea respectivă a fost urmată de un raport în care se precizează foarte clar deficienţele sistemului condus de directorul Nicolae Boitor, cu identificarea clară a celor faţă de care trebuie luate măsuri. Cu toate că am solicitat oficial conducerii Direcţiei de Protecţia Copilului concluziile specialiştilor Inspecţiei Sociale, cei care au întreprins acel control, Nicolae Boitor ne-a refuzat. Ulterior, însă, am înţeles şi de ce. Raportul solicitat de noi îl incriminează în mod direct pe Boitor şi alţi angajaţi ai Direcţiei. În primul rând, actul vorbeşte de anumite măsuri disciplinare pe care directorul executiv trebuie să le ia împotriva şefului Biroului Asistenţă Maternală, pe nume Dorina Curteanu, până la data de 28 februarie, 2009. Ori acest lucru nu s-a întâmplat dintr-un motiv foarte simplu. Comisia de disciplină s-a întrunit, însă membrii acesteia nu au reuşit până acum să vadă care e treaba cu Dorina Curteanu, deşi a trecut o jumătate de an de la finalizarea raportului. Şi nici nu puteau să o sancţioneze pe Curteanu având în vedere faptul că femeia şi-a pregătit candidatura pentru ocuparea postului de director adjunct al instituţiei. Aşa că s-a tot tergiversat soluţionarea până după examen, unul la care Curteanu nu a reuşit să obţină o notă de trecere. De asemenea, printre cei pentru care Inspecţia Socială a propus măsuri disciplinare s-a numărat şi Laura Gavriloaia, asistentul social responsabil de cazul „mamei la 13 ani”. Acelaşi termen limită depăşit cu trei luni, pentru că nici ea nu a fost sancţionată într-un fel sau altul de directorul Nicolae Boitor.

Curteanu – vinovatul numărul 1

Revenind la şeful Biroului Asistenţă Maternală, constatăm că Dorina Curteanu a încălcat grav legislaţia în vigoare, prin nerespectarea normelor privind statutul asitentului maternal profesionist. Mai precis, celor doi asistenţi maternali în grija cărora s-au aflat copiii nu li s-a întocmit raportul de expertiză neuropsihiatrică şi raportul de evaluare psihologică anuală. Totodată, Curteanu este cercetată disciplinar pentru încălcarea a nu mai puţin de 24 de prevederi referitoare la standardele minime obligatorii pentru asigurarea protecţiei copilului la asistentul maternal profesionist. Vom aminti doar câteva: nu s-au respectat termenele de realizare a evaluării nevoilor copilului; asistentul maternal nu beneficiază de îndrumare şi coordonare a activităţii; biroul funcţionează fără o metodologie de organizare şi funcţionare; nu s-a întocmit un plan al vizitelor la familia asistenţilor maternal, pentru că ele nu s-au efectuat; lipsa efectuării unei evaluări obligatorii a asistenţilor maternali, în momentul constatării unor cazuri de abuz sau neglijenţă asupra copiilor. În această situaţie ne întrebăm cum va putea gestiona Dorina Curteanu problemele unei instituţii întregi din moment ce nici măcar un birou cu câţiva angajaţi nu e în stare că conducă.

Boitor – vinovatul numărul 2

În ceea ce-l priveşte pe Nicolae Boitor, acesta nu a instituit măsura de plasament în regim de urgenţă, cu toate că angajaţii săi constataseră (la sfârşitul lui august, 2008) existenţa unei situaţii de abuz, din partea familiei de asistenţi maternali. Faptul este confirmat şi de anumite rapoarte întocmite de specialiştii fundaţiei HHHC România. În urma verificărilor acestora, în familia de asistenţi maternali, copiii nu au beneficiat de cel mai bun climat, aceştia suferind abuzuri de natură fizică şi chiar emoţională. Într-o astfel de situaţie, legea precizează limpede că directorul trebuie să ia măsura plasamentului în regim de urgenţă. Mai mult, conform articolului 96, din legea 272, „în cazul în care abuzul sau neglijenţa au fost săvârşite de persoane care, în baza unui raport juridic de muncă, asigurau creşterea, îngrijirea sau educaţia copilului, angajatorii au obligaţia de a sesiza de îndată organele de urmărire penală şi să dispună îndepărtarea persoanelor respective de copiii aflaţi în grija lor”. Iată că Nicolae Boitor nu a reuşit să respecte legea, fiind depăşit de situaţia cu care s-a confruntat. În atare condiţii nici nu e de mirare că a refuzat să ne pună la dispoziţie raportul solicitat de noi. Mai trebuie menţionat faptul că Inspecţia Socială a impus Consiliului Judeţean completarea locurilor vacante existente în cadrul Biroului condus de Dorina Curteanu. Termenul limită este 30 iunie, însă în condiţiile blocării posturilor în aparatul de stat, este puţin probabil ca lucrul acesta să se întâmple.

Presiuni de la „Centru”

Înainte de finalizarea materialului, Dorina Curteanu a recurs la diverse presiuni pentru a ne intimida, sperând că vom ceda şi nu îl vom publica. Astfel, a apelat la un personaj pe nume Daniela Gheorghe, care s-a recomandat ca fiind colaborator al Trustului Realitatea. În dubla calitate pe care o are, aceea de om de presă şi psiholog, Daniela Gheorghe ne-a sugerat să o menajăm pe şefa Biroului Asistenţă Maternală, argumentând că în sistemul de protecţia copilului sunt alte lucruri mult mai grave de care trebuie să ne ocupăm. Pe această cale, îi sugerăm şi noi psihologului cu fiţe de Bucureşti să nu mai recurgă la astfel de presiuni şi, dacă tot „colaborează” cu presa centrală, să prezinte în detaliu cazuri precum cel al mamei la 13 ani sau al copilului ars de viu la Târgu Lăpuş, în astfel de situaţii fiind vorba de chestiuni cu implicaţii penale.

Şi ca să fie şi mai clară treaba cu amânatul frezării ridichii lui Nicuşor Boitor, la Comisia de Protecţia Copilului a Consiliului Judeţean, trebuie precizat că momentul a fost marcat de urmăritul măslinei, cu scobitoarea, de prezidentul Mircea Man, care şi-a găsit cu greu cuvintele pentru a le spune colegilor consilieri că e prea prins cu alte probleme. Iar Bachus nu l-a iertat nici de această dată. Nici că s-a gătat şedinţa bliţ de Consiliu, că Man a şi trecut la repriza a treia. Acesta a fost şi motivul pentru care nici întâlnirea cu şefii PSD nu a mai avut loc. Toate au o prioritate în viaţa omului. Şi e de înţeles, până la urmă. Înainte de două reprize cu alde Buddy Boitor şi Jeni Godja, chiar că merge să-ţi faci curaj cu un păhărel. Bine, nu atât încât să se înverzească fiola şi să ratezi momentul. Dar prezidentul e obişnuit cu treburile astea. Mai ales că deja e cu gândul la chermeza de la Viena, unde, pe banii noştri aleşii judeţeni vor chefui pe rupte. Trei zile, cu un miliard lei. Hai că ajunge, nu fiţi răi. Ce dacă e cea mai mare sumă aprobată până acum pentru aşa ceva? Se poate şi mai mare, sunt convins. Nu trebuie să-i punem la încercare pe consilierii judeţeni. Iar săracii ăia care tot cer bani pentru operaţii prin străinătate şi alte probleme să mai stea la coadă şi să mai facă două ture de bloc până le vine rândul, că din rezerva bugetară nu au ajuns decât zece milioane la câte o familie. Şi aşa e prea mult, mai trebuie reduse cheltuielile la Poarta Maramureşeană de la Viena. Şi atunci, ce se mai alege de toată excursia?

Cad copiii de la etaj, ca frunzele, dar lui Nicuşor Boitor nici că-i pasă. În fond, nici nu ar avea cum să facă mai mult. Din moment ce omul e mai preocupat să ajungă degrabă la convocarea şăfilor de la Consiliu. Şi nu vorbim de Mircea Man, care a spus că ar avea nevoie de zece băieţi ca Nicuşor (să meargă noaptea, pe la două, prin casele de tip familial – să ciupească de fund vreo educatoare mai zvăpăiată, probabil). Ci de Comisia condusă de Ana Moldovan. Cea de protecţia copilului. Buddy Boitor şi Buddy Vălean, ultimul, ceva şăf pe la achiziţii (ce îşi putea dori un clasic al depeceului mai mult?…), au fost degrabă chemaţi la împărăţie. Să dea neşte explicaţiuni vizavi de cele întâmplate cu unele licitaţii mai de toată lumea ştiute, mai puţin de neşte domni consilieri, care foarte interesaţi ar fi să vadă ce şi cum cu banii împărţiţi cu largheţe de la buget.  Se spune că toate se trage de la câteva hârtii semnate în anonimat de mai mulţi oameni de bine, care i-au informat pe domnii de la giudeţ cam care e treaba cu răhăţelul din Direcţie. Nu ne aşteptăm la minuni mari, dar ceva fum tot o să iasă din treaba asta. 

UPDATE: Aşa cum anticipam, măcar un fum a ieşit. Şi doar atât. Treaba s-a reprogramat pe săptămâna viitoare. Că de 1 Mai muncitoresc tot românul o sărbătoreşte. Şi dacă tot e vineri, atunci facem joia zi scurtă şi uite aşa iese de un miniconced.