Gazzetarul de Maramures

Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş a fost revocat din funcţie. Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii l-pea găsit pe acesta vinovat de abateri disciplinare. Totul a început de la faptul că magistratul maramureşean, în calitate de purtător de cuvânt, a dat declaraţii presei, mai precis, unui reporter AXA TV, în legătură cu cazul mitei de la Penitenciar. Aceasta i-a atras o reclamaţie la CSM, în urma căreia procurorul a fost sancţionat. Hotărârea nu este definitivă, Ioan Brisc având posibilitatea căilor de atac.

Printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş, Ioan Brisc, a fost revocat din funcţie. La începutul lunii februarie, instituţia a fost sesizată de Comisia de Disciplină pentru procurori, din cadrul CSM cu privire la anumite abateri disciplinare săvârşite de procurorul maramureşean, legate de statutul magistraţilor. Prin hotărârea dată de magistraţii CSM în acest caz, prim-procurorului Ioan Brisc i-a fost aplicată sancţiunea avertismentului, care, automat, atrage revocarea din funcţia de conducere. Hotărârea privind măsura revocării din funcţie a fost luată cu unanimitate de voturi de către membrii completului. Contactat telefonic, Ioan Brisc s-a ferit să facă vreun comentariu, motivând că este vorba despre o problemă personală. Nici procurorul Ioan Petran, şeful secţiei urmărire penală, purtătorul de cuvânt al instituţiei, nu a acceptat să ofere vreun punct de vedere al Parchetului, afirmând că singurul în măsură să dea declaraţii referitoare la revocarea procurorului Ioan Brisc este cel în cauză. Conform legii, înlocuitorul prim-procurorului este adjunctul instituţiei. Contactat telefonic, Crinel Couţi, prim-procuror ajunct al Parchetului, a afirmat că încă nu putem vorbi de o măsură cu caracter definitiv, împotriva hotărârii CSM, Ioan Brisc având posibilitatea căilor de atac. Totodată, el a mai precizat că legea nu fixează un termen pentru soluţionarea cererilor prin care se contestă hotărârile emise de CSM.

Ioan Brisc a ocupat funcţia de prim – procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş începând cu iulie 2007. Problema legată de abaterile disciplinare constatate de Consiliul Superior al Magistraturii a început în toamna anului trecut, când, în urma unui material de presă, difuzat de postul de televiziune AXA TV, în cadrul buletinului de ştiri, Brisc s-a ales cu o reclamaţie la CSM, din partea unui magistrat al Tribunalului Maramureş. Elena Grama, judecător în cadrul instanţei maramureşene, a considerat că i-a fost afectată imaginea, în condiţiile în care numele acesteia nu apărea în ştirea difuzată. Pe de altă parte, ea a cerut Consiliului Naţional al Audioviziualului sancţionarea postului AXA TV, însă solicitarea acesteia a fost respinsă, ea neavând un suport real şi legal. Totuşi, ea a continuat să caute un responsabil pentru legătura (a considerat aceasta) creată între numele său şi cazul mitei de la Penintenciar (mult mediatizatul flagrant în care au fost implicaţi mai mulţi membri ai familiei Varga). Ea l-a reclamat la CSM pe Ioan Brisc pentru faptul că ne-a oferit informaţii legate de flagrantul respectiv, considerând că în cazul în care prim-procurorul Parchetului nu ar fi făcut acest lucru, ştirea respectivă nu ar fi apărut sau nu ar fi legat cazul Varga de numele său. Ceea ce este complet greşit. Redactorul ştirii respective a aflat de flagrantul de la Penitenciar din surse proprii, independente de Parchetul Maramureş. Ulterior, în cursul documentării materialului, acesta a cerut şi poziţia oficială a instituţiei conduse de Ioan Brisc (acesta fiind atunci purtătorul de cuvânt al Parchetului, postură la care a fost nevoit să renunţe, după reclamaţiile depuse pe numele său). Ultimul nu a făcut altceva decât să confirme cele aflate până la acel moment. Faptul că se organizase un flagrant, iar o femeie fusese arestată, după ce a încasat o sumă de bani, pretinzând că are influenţă asupra comisiei de eliberări condiţionate din cadrul Penitenciarului. O comisie din care face parte şi un judecător delegat. Din comisia respectivă a făcut parte, la un moment dat, şi judecătorul Elena Grama. Însă nimeni nu a acuzat-o pe aceasta că între ea şi flagrantul respectiv ar fi existat vreo legătură, mai ales că în momentul organizării flagrantului, mandatul său la Penitenciar expirase. Totuşi, magistratul a considerat că lucrurile stau altfel. Astfel s-a ajuns ca procurorul Brisc să fie cercetat disciplinar şi sancţionat de superiori. În aceste condiţii ne punem întrebarea cine va mai oferi relaţii presei, având în vedere că procurorii, şi nu numai, riscă să fie sancţionaţi. Pentru că avem de a face cu un paradox. Atunci când oficialităţile refuză să comunice reprezentanţilor media informaţiile oficiale, sunt taxate de jurnalişti. Iar dacă fac lucrul acesta, cei în cauză sunt sancţionaţi disciplinar.

 Sursa foto: ne-cenzurat

Materialul din Glasul Maramureşului care a istericat-o pe piţipoanca psiholog de mahala.

Vinovaţii cazului mamei la 13 ani, prezentat pe larg în presa locală, tac mâlc. Nimeni nu ştie nimic şi toţi se ascund în spatele trecerii timpului. Poate vom uita că instituţiile statului abilitate în a întreprinde verificări legate de responsabilităţile angajaţilor Direcţiei de Protecţia Copilului au finalizat cercetările vizavi de acest caz şi au stabilit persoanele care se fac vinovate de nerespectarea legii. Cele două nume avute în vedere sunt directorul Nicolae Boitor şi Dorina Curteanu, cea care râvneşte la postul de adjunct al instituţiei.

În toamna anului trecut, în cotidianul Glasul Maramureşului şi pe AXA TV au prezentat ineditul caz al unei fetiţe de numai 13 ani, rămasă însărcinată cu un băiat de 14 ani, ambii aflându-se în grija unei familiii de asistenţi maternali. La scurt timp de la apariţia în presă a incredibilei poveşti, reprezentanţii instituţiilor statului abilitate în a lua măsuri au desfăşurat un control vizavi de cele relatate de noi. Verificarea respectivă a fost urmată de un raport în care se precizează foarte clar deficienţele sistemului condus de directorul Nicolae Boitor, cu identificarea clară a celor faţă de care trebuie luate măsuri. Cu toate că am solicitat oficial conducerii Direcţiei de Protecţia Copilului concluziile specialiştilor Inspecţiei Sociale, cei care au întreprins acel control, Nicolae Boitor ne-a refuzat. Ulterior, însă, am înţeles şi de ce. Raportul solicitat de noi îl incriminează în mod direct pe Boitor şi alţi angajaţi ai Direcţiei. În primul rând, actul vorbeşte de anumite măsuri disciplinare pe care directorul executiv trebuie să le ia împotriva şefului Biroului Asistenţă Maternală, pe nume Dorina Curteanu, până la data de 28 februarie, 2009. Ori acest lucru nu s-a întâmplat dintr-un motiv foarte simplu. Comisia de disciplină s-a întrunit, însă membrii acesteia nu au reuşit până acum să vadă care e treaba cu Dorina Curteanu, deşi a trecut o jumătate de an de la finalizarea raportului. Şi nici nu puteau să o sancţioneze pe Curteanu având în vedere faptul că femeia şi-a pregătit candidatura pentru ocuparea postului de director adjunct al instituţiei. Aşa că s-a tot tergiversat soluţionarea până după examen, unul la care Curteanu nu a reuşit să obţină o notă de trecere. De asemenea, printre cei pentru care Inspecţia Socială a propus măsuri disciplinare s-a numărat şi Laura Gavriloaia, asistentul social responsabil de cazul „mamei la 13 ani”. Acelaşi termen limită depăşit cu trei luni, pentru că nici ea nu a fost sancţionată într-un fel sau altul de directorul Nicolae Boitor.

Curteanu – vinovatul numărul 1

Revenind la şeful Biroului Asistenţă Maternală, constatăm că Dorina Curteanu a încălcat grav legislaţia în vigoare, prin nerespectarea normelor privind statutul asitentului maternal profesionist. Mai precis, celor doi asistenţi maternali în grija cărora s-au aflat copiii nu li s-a întocmit raportul de expertiză neuropsihiatrică şi raportul de evaluare psihologică anuală. Totodată, Curteanu este cercetată disciplinar pentru încălcarea a nu mai puţin de 24 de prevederi referitoare la standardele minime obligatorii pentru asigurarea protecţiei copilului la asistentul maternal profesionist. Vom aminti doar câteva: nu s-au respectat termenele de realizare a evaluării nevoilor copilului; asistentul maternal nu beneficiază de îndrumare şi coordonare a activităţii; biroul funcţionează fără o metodologie de organizare şi funcţionare; nu s-a întocmit un plan al vizitelor la familia asistenţilor maternal, pentru că ele nu s-au efectuat; lipsa efectuării unei evaluări obligatorii a asistenţilor maternali, în momentul constatării unor cazuri de abuz sau neglijenţă asupra copiilor. În această situaţie ne întrebăm cum va putea gestiona Dorina Curteanu problemele unei instituţii întregi din moment ce nici măcar un birou cu câţiva angajaţi nu e în stare că conducă.

Boitor – vinovatul numărul 2

În ceea ce-l priveşte pe Nicolae Boitor, acesta nu a instituit măsura de plasament în regim de urgenţă, cu toate că angajaţii săi constataseră (la sfârşitul lui august, 2008) existenţa unei situaţii de abuz, din partea familiei de asistenţi maternali. Faptul este confirmat şi de anumite rapoarte întocmite de specialiştii fundaţiei HHHC România. În urma verificărilor acestora, în familia de asistenţi maternali, copiii nu au beneficiat de cel mai bun climat, aceştia suferind abuzuri de natură fizică şi chiar emoţională. Într-o astfel de situaţie, legea precizează limpede că directorul trebuie să ia măsura plasamentului în regim de urgenţă. Mai mult, conform articolului 96, din legea 272, „în cazul în care abuzul sau neglijenţa au fost săvârşite de persoane care, în baza unui raport juridic de muncă, asigurau creşterea, îngrijirea sau educaţia copilului, angajatorii au obligaţia de a sesiza de îndată organele de urmărire penală şi să dispună îndepărtarea persoanelor respective de copiii aflaţi în grija lor”. Iată că Nicolae Boitor nu a reuşit să respecte legea, fiind depăşit de situaţia cu care s-a confruntat. În atare condiţii nici nu e de mirare că a refuzat să ne pună la dispoziţie raportul solicitat de noi. Mai trebuie menţionat faptul că Inspecţia Socială a impus Consiliului Judeţean completarea locurilor vacante existente în cadrul Biroului condus de Dorina Curteanu. Termenul limită este 30 iunie, însă în condiţiile blocării posturilor în aparatul de stat, este puţin probabil ca lucrul acesta să se întâmple.

Presiuni de la „Centru”

Înainte de finalizarea materialului, Dorina Curteanu a recurs la diverse presiuni pentru a ne intimida, sperând că vom ceda şi nu îl vom publica. Astfel, a apelat la un personaj pe nume Daniela Gheorghe, care s-a recomandat ca fiind colaborator al Trustului Realitatea. În dubla calitate pe care o are, aceea de om de presă şi psiholog, Daniela Gheorghe ne-a sugerat să o menajăm pe şefa Biroului Asistenţă Maternală, argumentând că în sistemul de protecţia copilului sunt alte lucruri mult mai grave de care trebuie să ne ocupăm. Pe această cale, îi sugerăm şi noi psihologului cu fiţe de Bucureşti să nu mai recurgă la astfel de presiuni şi, dacă tot „colaborează” cu presa centrală, să prezinte în detaliu cazuri precum cel al mamei la 13 ani sau al copilului ars de viu la Târgu Lăpuş, în astfel de situaţii fiind vorba de chestiuni cu implicaţii penale.

Subiectul săptămânii în media locală este surpriza pregătită de Corin Cherecheş. O adevărată lovitură, foarte inspirată, după părerea mea, care în aste vremuri de criză vine să îi consolideze definitiv poziţia (dacă mai era nevoie), în Maramureş. Cu siguranţă, ceea ce înseamnă media se va schimba. Luna mai va aduce încă două schimbări majore pe care puţini le anticipau. De forţă. Pentru un trust puternic. Fără niciun fel de concurenţă. Pe plan local, cei care mai făceau palide eschive de genul “eu cu voi nu stau de vorbă, că mă descurc în altă parte” vor avea o surpriză neplăcută. În altă parte va fi un teve cu 200 de telespectatori. Maxim. Pe plan regional, Corin a ieşit în faţă atunci când media o duce mai prost. Nici dacă îşi alegea momentul, nu putea găsi unul mai potrivit. Gândită de multă vreme, regionalizarea se va materializa într-un concept care promite. Promite şi ţinteşte mai sus. Peste două luni se împlineşte un an de când lucrez cu Corin. Şi acum îmi dau seama câtă răutate se răspândeşte pe la colţuri, din partea unor frustraţi, evident, în legătură cu acest om. Tot soiul de ghicitori în zaţul de cafea, care alimentează acustic o bârfotecă ambulantă, purtată din gura unuia în urechea altuia. Că vinde AXA, că nu mai are oameni, că s-a săturat de presă, că are probleme nu ştiu din care… Acum, Corin e omul momentului în presa maramureşeană. Şi, foarte curând, în cea regională. Iar acesta e doar începutul.